Micile lucruri din viața noastră

Micile pietre fac muntii mari
Micii pasi pot acoperi mile
Micile acte de bunatate si iubire
Dau lumii surasul ei cel mare

Cuvinte mici pot alina necazul
Micile imbratisari pot usca marile lacrimi
Micile lumanari pot lumina intunericul
Micile amitiri dureaza ani de zile

Micile vise pot duce la maretie
Micile victorii la succes
Micile lucruri in viata
Sunt cele care aduc cea mai mare bucurie.

Continue Reading

Adam si Eva

„Pretextul romanului Adam şi Eva e o scenă trăită prin septembrie 1918 la Iaşi. Pe strada Lăpuşneanu, pe o răpăială de ploaie, am întâlnit o femeie cu umbrelă.

Din depărtare m-au uimit ochii ei verzi, mari, parcă speriaţi, care mă priveau cu o mirare ce simţeam că trebuie să fie şi în ochii mei. Femeia mi se părea cunoscută, deşi îmi dădeam perfect seama că n-am mai văzut-o niciodată. Din toată înfăţişarea ei înţelegeam că şi ea avea aceeaşi impresie.

Am trecut privindu-ne cu bucurie şi curiozitate, ca şi când ne-am fi revăzut după vreme îndelungată. Nu ne-am oprit însă deşi am dorit amândoi. Umbrela îi alunecase într-o parte.

Din figura ei totuşi n-am reţinut decât ochii şi mai mult privirea. După ce am trecut câţiva paşi, mi-a părut rău că nu m-am oprit şi am întors capul. Făcuse şi ea aceeaşi mişcare, îndemnată desigur de acelaşi imbold.

Pe urmă a dispărut pentru totdeauna…“ (Liviu Rebreanu)

„Fericirea adevărată e totdeauna o clipă. Mai multă n-ar putea îndura firea omului care, deseori, într-o viaţă de mulţi ani, nu are norocul să întâlnească nici clipa aceasta, nici măcar să se apropie de ea.”

„Inima omului dezleagă uşor toate tainele. Inima e cheia înţelelepciunii.”

„Iubire şi Dumnezeu, conştient sau inconştient, trebuie să alcătuiască suprema preocupare a sufletului omenesc. Fără de ele omul nici n-ar putea exista!”

„În clipa morţii de-abia omul e dezlegat să explice ceea ce n-a putut înţelege pe pământ: începutul şi sfârşitul între care se înşiră cele şapte vieţi ale sufletului.”

 

 

Continue Reading

Furnicuța muncitoare

În fiecare zi, în zorii zilei, sosea la serviciul său Furnicuţa productivă şi fericită în felul ei. Acolo îşi petrecea zilele Furnicuţa; muncea, muncea cu spor şi canta vesela. Ea era fericită şi firma mergea foarte bine.

Dar… BONDARUL, director general la firma unde lucra Furnicuţa, a considerat că nu era posibil ca Furnicuţa să lucreze de capul ei, aşa că a creat postul de Supraveghetor. Pentru acesta l-a angajat pe SCARABEU, care avea multă experienţă.

Prima preocupare a Scarabeului supraveghetor a fost să organizeze munca Furnicuţei, şi a pus-o să facă rapoarte de activitate zilnice. În curând a fost necesară angajarea unei Secretare pentru a-l ajutape Scarabeu la citirea şi înregistrarea rapoartelor Furnicuţei. Aşa că au angajat o PĂIENJENIŢĂ care organiza actele şi raspundea la telefon. Între timp, Furnicuţa productivă şi fericită muncea, muncea, muncea…

BONDARUL, directorul general, era foarte mulţumit de rapoartele date de SCARABEU, aşa că a mai cerut statistici, indicatoare de gestiune şi pronosticuri. Atunci a fost nevoie de angajarea unui GÂNDAC, asistent pentrusupreveghetor… …şi a mai fost nevoie de un nou calculator şi de o imprimantă color. Curând, Furnicuţa productivă şi fericită a început să se plângă de toată hârţogâraia şi de toate rapoartele pe care trebuia să le facă. Cântecul ei nu mai era la fel de vesel ca inainte.

BONDARUL, directorul general, văzând aceasta, a considerat că trebuie să ia măsuri. Aşa că a creat postul de şef de departament, acolo unde lucra Furnicuţa productivă şi fericită. Postul i-a revenit unui GREIER, care şi-a făcut un birou nou, modern şi echipat corespunzător. Noul şef de departament avea nevoie de un asistent, care să îl ajute în pregatirea planului strategic şi al bugetului pentru departamentul la care lucra Furnicuţa productivă şi fericită.

Furnicuţa nu mai cânta ca înainte, şi era din ce în ce mai stresată. Într-o zi, directorul general, uitându-se peste cifre, şi-a datseama că departamentul unde lucra Furnicuţa nu mai era la fel de rentabil ca înainte. Aşa că a angajat-o pe BUFNIŢĂ, consultant de specialitate, pentru un diagnostic.

Bufniţa a stat 3 luni la firmă; în urma studiilor făcute a tras următoarea concluzie: “Departamentul are prea mult personal…”Aşa că, urmând sfatul specialistului, s-a făcut o reducere de personal. FURNICUŢA a fost prima pe listă, deoarece era nemulţumită mereu…
Morală: Nici să nu-ţi treacă prin cap sa fii o Furnicuţă productivă şi fericită.

E de preferat sa fii incompetent şi nefolositor. Incompetenţii nu au nevoie de supraveghetor… – toată lumea îşi dă seama de ce. Şi dacă, în ciuda “eforturilor” tale, eşti productiv, să nu arăţi – pentru nimic în lume – că eşti fericit. Asta nu ţi se va ierta!

Dar dacă, în ciuda celor de mai sus, te incăpăţânezi să fii o FURNICUŢĂ PRODUCTIVĂ ŞI FERICITĂ, lucrează pe cont propriu, astfel încât să nu ţii în cârcă bondari, scarabei, paianjeni, gândaci, greieri şi bufniţe în felul acesta.

Continue Reading