Povestea etichetelor

dd21ddf84430ec593d0ac8472e40ba82Locuitorii din Wemmick, eroii povestirii noastre, erau niste omuleti mici, din lemn, ciopliti toti de un tamplar pe nume Eli. Acesta isi avea atelierul pe un deal, de la a carui inaltime se vedea intreg satul.

Fiecare omulet era altfel. Unii aveau nasul mare, altii aveau ochii mari. Unii erau inalti, altii erau scunzi. Unii purtau palarie, altii purtau costum. Insa doua lucruri le erau comune: toti erau facuti de acelasi tamplar si traiau in acelasi sat.

De dimineata pana seara, zi de zi, omuletii faceau un singur lucru: lipeau etichete unul pe celalalt. Fiecare omulet avea o cutie plina cu stelute aurii si o cutie plina cu bulinute negre. Cat era ziua de lunga ii vedeai pe strazile satului lipind stelute sau buline unul pe celalalt.

Omuletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti intotdeauna primeau stelute, dar aceia din lemn necizelat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline. Tot stelute primeau si cei talentati unii ;puteau ridica greutati deasupra capului, altii puteau sarii peste cutii inalte. Mai erau unii care stiau cuvinte dificile, iar altii care cantau cantece frumoase. Acestora toata lumea le dadea stelute aurii. Asa se face ca unii omuleti aveau trupul plin de stelute…. Ori de cate ori primeau cate o steluta se simteau atat de bine incat isi doreau sa mai faca ceva ca sa poata primi inca una..

Altii insa nu stiau sa faca prea multe lucruri si aveau parte doar de buline. Pancinello era unul dintre acestia din urma.

Tot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca altii dar intotdeauna cadea la pamant. Iar cand ceilalti il vedeau jos se adunau buluc in jurul lui si lipeau buline pe el. De multe ori se mai si zgaria in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre. Iar dupa aceea cand incerca sa le explice omuletilor de ce cazuse mereu spunea cate o neghiobie si toti se ingramadeau sa lipeasca si mai multe buline pe el.

Dupa un timp avea atat de multe incat nu mai vroia sa iasa pe strada, se temea ca va face iar ceva anapoda: cine stie, o sa-si uite palaria sau o sa calce intr-o balta… si imediat o sa primeasca bulinute!!!

Adevarul este ca avea atat de multe buline incat ceilalti omuleti veneau si ii lipeau altele fara nici un motiv.

„Merita multimea asta de buline negre”, isi spuneau omuletii unii altora. „Este clar ca nu e bun de nimic!”

Dupa un timp Pancinello a ajuns sa creada ce se spunea despre el:

„Asa este, nu sunt bun de nimic!”, isi spunea el. In rarele dati cand iesea din casa statea cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simtea mai in largul lui.

Intr-o zi, se intalni cu un omulet total diferit de ceilalti: nu avea nici stelute, nici buline. Era din lemn si atat. Era o fata pe nume Lucia.

Sa nu credeti ca oamenii nu incercau sa lipeasca etichete si pe ea! Incercau numai ca nu ramaneau lipite ci cadeau. Fiindca nu avea nici o bulina unii o admirau atat de mult incat se grabeau sa-i lipeasca o steluta. Dar nici una nu statea lipita. Altii insa o priveau cu dispret fiindca nu avea nici o stea si atunci vroiau sa ii lipeasca o bulina dar si aceasta cadea imediat.

„Ca ea vreau sa fie”, ii trecu prim minte lui Pancinello.

„Nu mai vreau sa primesc etichete de la ceilalti!” Asa ca o intreba pe Lucia cum se face ca ea nu are nici o eticheta.

„Nu este mare lucru”, ii raspunse ea. „In fiecare zi ma duc sa il vad pe Eli.”

„Pe Eli?”

„Da, pe Eli, tamplarul, imi place sa stau cu el in atelier.”

„Dar de ce?”

„Ce ar fi sa descoperi singur? Du-te la el sus pe deal!” Si cu aceste cuvinte, Lucia se intoarse si pleca.

„Dar crezi ca-i va face placere sa ma vada?!?”, striga el dupa ea. Insa Lucia nu-l mai auzii. Asa ca Pancinello se intoarse acasa, se aseza la fereastra si incepu sa se uite cum alergau omuletii de colo-colo, lipindu-si etichetele unul pe celalalt.

„Dar nu este drept!”, isi spuse el suparat. Si pe loc se hotari sa mearga le Eli..

Se indrepta spre deal si urca pe cararea stramta pana ce ajunse in varf. Cand intra in atelier, facu ochii mari de uimire. Toate obiectele erau URIASE. Scaunul era cat el de inalt. Ca sa vada ce se afla pe bancul de lucru trebui sa se ridice pe varfuri. Ciocanul era lung cat bratul lui! Inghiti in sec si isi zise:

„Eu aici nu raman!”, si se indrepta spre iesire. Dar chiar atunci isi auzi numele:

„Pancinello, tu esti?”, se auzi un glas patrunzator. Pancinello se opri.

„Cat ma bucur sa te vad, Pancinello! Vino mai aproape, vreau sa te vad mai bine!” Pancinello se intoarse incet si il privi pe mesterul tamplar, un barbat inalt, cu o barba stufoasa.

„Stii cum ma cheama?”, il intreba Pancinello.

„Bineinteles ca stiu, doar eu te-am creat!”

Eli se pleca, il ridica de jos si il aseza langa el pe banca.

„Hmm…”, murmura mesterul ingandurat, in timp ce se uita la bulinele negre ale lui Pancinello.

„Se pare ca ai adunat ceva etichete…”

„Nu am vrut, Eli! Am incercat din rasputeri sa fiu bun!”

„Pancinello, copilul meu, in fata mea nu este nevoie sa te aperi! Mie nu-mi pasa ce spun ceilalti despre tine!”

„Chiar nu-ti pasa?”

„Nu, si nici tie nu ar trebui sa-ti pese! Cine sunt ei – sa imparta etichete bune sau rele? Si ei sunt tot omuleti de lemn ca tine. Nu conteaza ce gandesc ei, Pancinello. Conteaza doar ceea ce gandesc eu, Iar eu cred ca esti o persoana tare deosebita!”

Pancinello incepu sa rada:

„Eu, deosebit? De ce as fi deosebit? Nu pot sa merg repede, nu pot sa sar, vopseaua mi se duce.. De ce as insemna ceva pentru tine?”

Eli se uita la Pancinello, isi puse mana pe umarul lui micut si spuse incet:

„Fiindca esti al meu, de aceea insemni foarte mult pentru mine!”

Nimeni…, niciodata… . nu-l mai privise astfel pe Pancinello.. . si in plus, cel care-l privea astfel era chiar creatorul lui! Nici nu mai avea cuvinte…

„In fiecare zi am sperat ca vei veni la mine”, continua apoi Eli.

„Am venit fiindca m-am intalnit cu cineva care nu avea nici un fel de etichete”, raspunse Pancinello.

„Stiu, mi-a povestit despre tine.”

„De ea de ce nu se prind etichetele?”

„Fiindca a hotarat ca este mai important ce gandesc eu despre ea, decat ce gandesc altii.. Etichetele se lipesc de tine doar daca le lasi!”

„Cum adica?”

„Etichetele se lipesc doar daca le consideri importante. Dar cu cat te increzi mai mult in dragostea mea, cu atat mai putin iti pasa de etichetele pe care ti le pun ceilalti oameni. Intelegi?”

„Pai, nu prea….” Eli zambi.

„Vei intelege cu timpul. Acum esti inca plin de buline negre. Deocamdata iti va fi de ajuns sa vii la mine in fiecare zi, iar eu iti voi aduce aminte cat de important esti pentru mine.”

Eli il puse jos pe Pancinello. In timp ce acesta se indrepta spre usa, Eli ii spuse:

„Nu uita, esti o persoana deosebita fiindca eu te-am creat! Iar eu nu gresesc niciodata!” Pancinello nu se opri din mers, dar gandi:

„Cred ca Eli chiar vorbeste serios. Poate are dreptate!”

Si chiar in clipa aceea cazut de pe el o bulina…

Preocuparea pentru propria persoana si viata, introspectia si interesul pentru intelegerea si autodescoperirea personala, a construirii propriei fericiri ar duce poate la mai putina stigmatizare, la descurajarea oamenilor preocupati in a eticheta, descuraja, chiar de a bloca impliniri de visuri.

Sa apreciem originalitatea si unicitatea oamenilor!

 

Sursa foto: www.pinterest.com

 

Continue Reading

Moda anilor ’60

Moda anilor ’60 la femei  s-a remarcat prin tinute simple, elegante, compuse din rochii cu croiala I sau A, fustele mini si pantalonii pana, iar la barbati costumele  au devenit mult mai elegante si mai stramte, se purtau jachetele fara rever si guler, camasile in culori pastelate care urmaresc linia corpului si puloverele.

3a750366e23d681a9c7785a3cfb619ec 8c351d5d89b685e7e18f98c445749589 9cfffdfbd4b454cc5860854b184c27eb
752cd1b4ac4e3560200d524d776418e4 2292e879b2d18be9ce6d1aa33dcde478 c05df9e418e55c040448ad9e09674ede
d3954c54df0c4b7f8e6499580fdb28c7 d854446df7c5906e2050a904251848fa

c345c12cc3c0bfd46cae16aaa27fd004

14e37ecb770b82bbdf04831c1cd8f3af df6c6e08946f9b6d73d17e0d98d9ad3f

Continue Reading

Moda anilor ’50

Moda anilor ’50 s-a remarcat printr-o eleganta desavarsita.  De retinut ca, pentru femeile din acea vreme, tinutele erau compuse din rochii cu croiala  clos  sau stramte,  sacouri,  jachete peplum,  decolteuri adanci in V, iar pentru barbati ,din palarii si costume in culorile predominante bleumarin, negru si maro.

a7f9f5b0bcc62d857215247b7f81efc3
b40e91e655ec79eb7603c85bed141d7d c4053709d2036e8dd98b27e89ded67c1e87a097de56c006b14762b7ad54b1268 feb15f32d64f0e6ef5e4458a27630aa8 22f64931cf7ece5ab82bcac2a1865c15 1581e3e4f3c6d84f5a1f1fa86f25cbde bd13e4f054fefaba7596c71169ca1c25
1d1c90964c2d30701b6a06b602041bd0 4bf4cf4ddd1ee0e938c5a2d7bf01c33e 91dbcfa74df24983f6315a76da386c69 609d5c152adcbdd6adab6e9f89e148d6

925a76b82a957c50dff52af853dccea0

 

 

Sursa foto: www.pinterest.com

Continue Reading

Culorile anului 2016

Conform Institutul Pantone din New York, SUA, pentru anul 2016 au fost anunţate, două culori principale, care vor da tonul în modă: roz-cuarţ şi albastru-seren.

culorile anului 2016 roz deschis si bleu pastel

12298889_1054625371237112_1053726558_n

 

 

rose-quartz-fashion-color-report palton-rose-quartz palton-maxi-rose-quartz outfit-rose-quartz (1) maxresdefault y 2016_pantone_rose_quartz_serenity

Surse :

http://www.pantone.com/

http://www.fashionreview.ro/

http://www.marianaromanica.ro/

http://vanessakingson.com/

Continue Reading

Orhideea

orhideee

Orhideele sunt flori foarte elegante si cu o perioada de inflorire foarte lunga.  Sunt si printre cele mai populare plante de interior din intreaga lume. Aspectul lor gratios atrage atentia imediat si reputatia lor de flori tropicale si neobisnuite evoca un sentiment de rafinament si inocenta.
Prima referinta scrisa a orhideelor apare in China antica (551 i.e.n.) scrisa de Confucius, in care le descria mirosul lor complex, de unde s-a nascut si proverbul chinezesc „Femeia fara vitute este precum floarea fara miros”. Pentru grecii antici orhideele semnificau virilitate, si dupa cresterea in popularitate a colectiilor de orhidee din perioada victoriana din Anglia, semnificatia orhideelor s-a mutat spre simbolizarea luxului.Aztecii consumau o bautura din ciocolata si vanilie pentru a le da putere, pe cand chinezii foloseau orhideea in medicina traditionala pentru a vindeca bolile de plamani si tusea.

 In limbajul florilor, orhideea reprezinta simbolul rafinamentului, al elegantei si al senzualitatii. Frumusetea acestei flori a evocat intotdeauna armonia si perfectiunea spirituala. Este imaginea frumusetii absolute. Mai este si simbolul tineretii eterne, datorita exceptionalei durabilitati a vietii si a florii sale.

Se spune ca este  periculoasă pentru casa în care locuiesc oameni nehotărâţi, cu voinţa slabă. Pentru aceştia, orhideea funcţionează ca o pompă, absorbindu-le energia.

Ingrijire:

Ghiveciul care trebuie sa fie obligatoriu de plastic este preferabil sa fie de culoare alba sau transparent. Aceasta va proteja radacinile de la supraincalzire la soare. In ghiveci de lut radacinile orhideei vor concreste pe peretii ghiveciului iar aceasta va trauma considerabil floarea la momentul mutarii intr-un alt ghiveci (se muta odata la 3 ani). Ghiveciul trebuie sa fie gaurit pentru a permite o ventilare eficienta si inlaturare a surplusului de apa, ceea ce prezinta o conditie principala pentru sanatatea orhideei.

Orhideele trebuiesc tinute intr-o zona in care sa aiba multa lumina dar nu in bataia directa a razelor de soare si nu in curent. Udarea lor se face o data la 5-7 zile in functie de anotimp si de caldura din casa, cel mai recomandat prin imbaiere, adica se scufunda vasul in apa timp de 5 minute, apoi se lasa sa se scurga bine surplusul de apa si se pune din nou in vasul decorativ. Apa cu care udam orhideele trebuie sa fie apa dedurizata, orhideelor nu le place apa de la robinet.

Orhideele au nevoie si de ingraseminte. Exista ingrasaminte speciale pentru orhidee cu care se fertilizeaza o data pe saptamana in perioada infloririi si o data in luna in cealalta perioada.

Sursa foto:  http://floradania.dk/

Continue Reading