De ce ne certam cu persoanele pe care le iubim?

Adobe Spark (50)

Este foarte adevarat ca in viata sunt  importante relatiile dintre oameni.

Indiferent ca esti casatorita, divortata, singura, gandeste-te  cum ar fi viata ta fara socializare…

Sa recunoastem, atunci cand suntem iubite ne simtim rasfatate, importante, viata  e frumoasa…dar daca relatia nu merge ne simtim triste si coplesite.

De ce ne certam cel mai des  cu cei pe care ii iubim cel mai mult? Stiu de ce : pentru ca ne pasa si nu suntem indiferenti.

Pentru ca atunci cand iubim si ne certam,  durerea pe care o simtim este mult mai adanca si puternica.

Voi ce preferati? O viata tumultuoasa, dar plina de iubire langa persoana draga sau o viata linistita , chiar plictisitoare, fara nici un fel de simtire ori sentiment?

Continue Reading

Cum distrugem vise si vieti…”Puterea destinului”

Inca de la nastere parintii nostri  ne citesc povesti cu zane, basme, iar noi ne asemanam cu tot felul de personaje…astfel incat la varsta de 3 ani fetitele se joaca de-a printesele si baieteii de-a cavalerii. Desenele cu printese si printi conduc la preluarea unor idealuri ireale de catre copii, care ii afecteaza mai tarziu. Viata reala pe care urmeaza sa o traiasca nu seamana cu cea din basme si nu o sa semene vreodata…toate povestile au final fericit, printul salveaza printesa si traiesc fericiti pana la adanci batraneti….Nicaieri nu scrie ca impreuna sau separat…Pe langa carti si desene animate, mai sunt si jucariile, cum sunt papusile Barbie, dar si media, de exemplu televizorul si internetul.Cu trecerea timpului, copii ajung ca in adolescenta sa isi doreasca o viata ca in filme sau telenovele.  Ei vor dori să fie frumoşi, cu un corp perfect, bogaţi, cu cariere de succes, cu multe relaţii de „iubire”, întreprinzători, liberi. Vor dori să se îmbogăţească rapid, să muncească puţin, să se distreze cat mai mult. Vizionand aceste filme nu facem altceva decat sa acumulam frustrari si idei care nu pot fi concretizate. Acestea nu ne vor oferi soluţii la probleme noastre, ci creează o imagine falsa a relațiilor dintre oameni.

George Cosbuc spunea asa: O lupta-i viata, deci, te lupta!

Tot ceea ce dobandim in viata presupune un efort, mai mic sau mai mare, depinde de situatie. Fara munca nu obtinem nimic care sa ne satisfaca cu adevarat pe o perioada lunga de timp.

De cele mai multe ori realizam cum este viata cu adevarat numai atunci cand gresim, cand suntem dezamagiti, cand suferim , cand ajungem la maturitate.

Viata este o lupta…dar e frumoasa. Daca ar fi usoara, atunci ar trece prea repede si atunci nu am mai avea pentru ce ne perpeli. Gandeste-te ca dupa greutati vor veni si bucurii… si ce placute sunt atunci!

Cu cat avem parte de suferinta, cu atat devenim mai puternici, ne modelam si ne inaltam pe o treapta spirituala.

Am aflat de o pilda foarte frumoasa a Parintelui Arsenie Boca, pe care o impartasesc cu voi!

Povestea cescutei img-thing

O familie a plecat intr-o excursie in Anglia pentru a cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati, pentru celebrarea celei de a 25-a aniversari de la casatorie. Amandurura le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai. Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat: “Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata ceva atat de frumos.” In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca:

“Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai. Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri, iar eu am strigat: “Nu face asta!”,”Nu-mi place!” “Lasa-ma in pace,” dar EL a zambit doar si a spus cu blandete: “Inca nu!”
Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita. “Opreste!” Ametesc! O sa-mi fie rau!” am strigat. Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit: “Inca nu.” M-a invartit, m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa … “Ajutor! Scoate-ma de aici!”

Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta: “Inca nu.” Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie, m-a scos afara si m-a pus pe raft… am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine! “Ei, asa este mult mai bine” m-am gandit. Dar dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot… mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc. “O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat!” EL doar a dat din cap si a spus: “Inca nu!”
Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si simteam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am insistat. Am strigat. am plans, eram convinsa ca nu voi scapa. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si EL m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma: “Oare ce are de gand sa-mi mai faca?”

O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus: “Uita-te la tine.” Si m-am uitat. “Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!!!”

EL a vorbit bland: “Vreau sa tii minte: stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita, dar daca te-as fi lasat singura, te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata, dar daca m-as fi oprit, te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar daca nu as fi facut asta, niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.“

Daca viata pare grea si esti lovit, batut si impins aproape fara mila; cand lumea ti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita,  gandeste-te la aceasta ca o lectie de viata ce ne ajuta sa intelegem motivul incercarilor la care suntem supusi , sa cunoastem , sa simtim ,sa intuim ce e cu noi , cine suntem , cine trebuie sa devenim! 

Sursa foto: www.pinterest.com

Continue Reading